Guvernul Republicii Moldova
MinisterulEconomiei șiInfrastructurii

Linia verde: 250 500

Economia digitală

În contextul crizei pandemice COVID-19 și a necesității identificării unor noi rezerve de creștere a activității economice și comerciale pentru producătorii de bunuri și furnizorii de servicii din Republica Moldova, precum și pentru facilitarea interacțiunii la distanță între Guvern, comunitatea de afaceri și consumatori, Ministerul Economiei și Infrastructuri a efectuat o analiză a constrângerilor imediate și a identificat măsurile stimulatorii stringente, ce au drept scop impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltarea comerțului electronic.

 

Astfel, se constată câteva blocuri de probleme, pentru depășirea cărora se cer acțiuni imediate și mobilizarea, atât a eforturilor Guvernului, cât și ale sectorului privat și ale partenerilor de dezvoltare:

 

1. Nivel de informare scăzut în mediul întreprinderilor mici și mijlocii, despre oportunitățile oferite de comerțul online pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, respectiv – un nivel scăzut de investiții în această ramură a economiei;

 

2. Constrângeri și insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță Guvern/Business/Consumatori;

 

3. Proceduri vamale și fiscale mult prea complexe și descurajatorii pentru promovarea eComerțului și eExporturilor;

 

4. Competiție lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online, în special pe dimensiunea eExporturi;

 

5. Piață subdezvoltată de curierat și nivel scăzut de utilizare a oportunităților oferite de sectorul poștal – atât pentru comerțul intern, cât și pentru comerțul internațional.

 

Mai multe detalii privind acțiunile Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltarea comerțului electronic aflați din Foaia de parcurs.

 

 

***

 

În contextul realizării prevederilor Foii de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic aprobată de MEI pe platforma Consiliului Economic, pentru depășirea constrângerilor legislative existente la moment, care limitează posibilitățile de interacțiune digitală între Guvern, comunitatea de afaceri și consumatori, cu suportul și expertiza Consiliului Economic, a fost elaborat Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative.

 

Proiectul de lege prevede modificarea a 26 de acte normative, prin care se urmărește:

- depășirea impedimentelor care țin de interacțiunea la distanță cu mai multe autorități publice și echivalarea actelor și deciziilor pe suport digital și pe suport de hârtie;

- recunoașterea semnăturilor electronice calificate emise de prestatori calificați din UE, în conformitate cu Regulamentul UE privind identificarea electronică și serviciile de încredere (eIDAS);

- aducerea în concordanță cu practica europeană a anumitor aspecte ce țin de domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special – abrogarea notificării/înregistrării operatorilor de date personale la CNPDCP și simplificarea formei consimțământului persoanelor în contextul interacțiunii on-line;

- reglementarea procedurii de înregistrare la distanță a întreprinderilor și modificare a documentelor de constituire.

Astfel, prin promovarea acestui proiect de lege, vom reuși să ne apropiem și mai mult de obiectivul de bază- revizuirea modului de reglementare actuală a proceselor de interacțiune pe orizontală, cu mutarea accentelor, de la interacțiunea tradițională (pe hârtie) la cea digitală și respectiv - valorificarea la maxim a avantajelor evoluției tehnologice.

 

Proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului Fondului de susținere a inovațiilor digitale și startup-urilor tehnologice

Proiectul a fost elaborat în conformitate cu prevederile art.15 alin.(1) lit. c) din Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației și Strategia de dezvoltare a industriei tehnologiei informației și a ecosistemului pentru inovare digitală pe anii 2018-2023.

Proiectul își propune să contribuie la soluționarea următoarelor probleme constatate:

- lipsa mecanismului de finanțare a startup-urilor IT, reglementat și susținut de Guvern;

- insuficiența soluțiilor IT pentru piața locală;

- companiile IT locale sunt concentrate pe servicii de outsourcing, customizarea, dezvoltarea  soluțiilor companiilor străine, în detrimentul proiectelor IT proprii;

- valoarea adăugată din vânzarea produselor și/sau serviciilor digitale este valorificată în mare parte de către companiile străine nerezidente;

- pandemia COVID-19 a dus la suspendarea contractelor locale ale multor companii IT și este necesară susținerea acestora în vederea elaborării soluțiilor IT noi și identificării clienților din alte industrii.

Prevederile proiectului vizează reglementarea activității Fondului de susținere a inovațiilor digitale și startup-urilor tehnologice, principiilor de activitate ale Fondului, misiunii, obiectivelor, modului de formare a mijloacelor Fondului, precum şi modului de funcționare şi organizare a procesului de finanțare a inovațiilor digitale și startup-urilor tehnologice.

 

Studiul rapid privind dezvoltarea comerțului electronic în Republica Moldova, elaborat de experții Programului USAID Reforme Structurale în Moldova

Documentul include 37 de subiecte de digitizare economică.

Potrivit experților de la Programul USAID, în Moldova există elemente pentru practicarea comerțului electronic, însă acestea nu sunt valorificate nici de business, nici de instituțiile statului.

Una din concluzii la care au ajuns experții e că în Moldova nu există o definiție clară a e-Commerce. Iar normele care legiferează comerțul electronic în țara noastră conțin un șir de lacune, în special la capitolul efectuării plăților on-line și logistică, adică cum și în ce fel își primete consumatorul produsul procurat pe internet.

Potrivit experților, comerțul electronic este slab dezvoltat în Moldova și pentru că noi, moldovenii cumpărăm mai mult de pe piețele străine decât de pe piața locală, și asta pentru că acolo, același produs este mai ieftin chiar și cu 50%.

Nu este atractiv comerțul electronic nici pentru comunitatea de afaceri din Moldova, în special din cauza unor prevederi normative depășite. Printre acestea, modalitatea de oferire de către cumpărător a consimțământului de prelucrare a datelor cu caracter personal, și identificarea la distanță a utilizatorilor de servicii.

 

Conceptul de dezvoltare a Serviciului MPA

Proiectul este implementat cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și a Guvernului Suediei în cadrul proiectului „Tekwill”

Obiectivul urmărit de a acest Concept constă în dezvoltarea premiselor relevante în vederea modernizării Serviciului Guvernamental de Plăți al Republicii Moldova (MPay) și crearea în baza acestuia a unei Platforme Naționale de Procesare a Plăților Electronice (PNPPE), care va integra suplimentar la prestatorii de servicii publice și prestatorii de servicii de plată (PSP), alte entități precum prestatorii de utilități publice, prestatorii de servicii de comerț electronic, Sistemele Internaționale de Transferuri Bănești (SITB), dar și va asigura noi facilități pentru utilizatorii finali (agenții economici și persoanele fizice). Această modernizare este foarte importantă pentru autoritățile din Republica Moldova (RM) atît prin prisma necesității de a promova pe scară largă a serviciilor de comerț electronic și a serviciilor de plată fără numerar, cât și reieșind din necesitatea de a face față noilor provocări aferente pandemiei Covid 19, care a schimbat întreaga conjunctură economică și a atras atenția asupra necesității promovării intense a serviciilor electronice (la distanță).

Crearea PNPPE are ca scop asigurarea la nivelul infrastructurii de plăți, a componentelor funcționale relevante care vor permite majorarea esențială a plăților fără numerar în RM (obținerea efectului de rețea – network effect) conform standardelor internaționale și celor mai bune practice internațional.

Acest Concept a fost elaborat inclusiv pentru a completa eforturile de dezvoltare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), care au fost enunțate în Conceptul privind dezvoltarea domeniului de plăți care a fost aprobat recent de către banca central.

modelul_costului